Pe baza cunoștințelor dobândite despre politici publice și folosind informațiile obținute despre diferite probleme ale comunității, clasa voastră va alege o singură problemă care va fi studiată în detaliu și pentru soluționarea căreia veți formula o politică publică. Alegerea acestei probleme se va face în mod democratic, printr-o procedură clară și acceptată de toţi elevii.
P2.1 Stabilirea procedurii de selectare a problemei clasei
Înainte de a discuta problemele identificate, este important să vă puneți de acord asupra procedurii pe care o veți utiliza pentru selecție. Este important ca procedura să fie clară pentru toți elevii înainte de aplicarea ei. O modalitate obișnuită de a ajunge la un acord legitim este votul.
Cum puteți selecta problema prin vot? Iată câteva exemple de proceduri de selecție:
• Vot deschis sau secret și selectarea problemei care are numărul cel mai mare de voturi. Fiecare elev votează pentru o problemă pe care o consideră potrivită pentru a fi abordată de clasă. Dacă mai multe probleme obțin la egalitate numărul cel mai mare de voturi, se votează din nou și se alege dintre acestea cea cu numărul cel mai mare de voturi. Dacă egalitatea se menține, votul se repetă până când una dintre probleme se detașează;
• Vot deschis sau secret în două tururi: indiferent de scorul obținut, problemele situate pe primele două locuri (sau mai multe, dacă sunt la egalitate), intră în turul doi, când se votează doar dintre acestea;
• Votul pe grupuri. Se formează trei grupuri egale de elevi. Fiecare grup primește o treime din lista de probleme și selectează, prin consens sau prin vot, o problemă care intră în turul doi. Fiecare elev poate vota în turul doi una din problemele selectate de colegii din celelalte grupuri. Elevii nu pot vota problema selectată de grupul lor. Problema cu cel mai mare număr de voturi totale va fi cea selectată; un tur suplimentar poate fi necesar în caz de egalitate.
Exercițiu:
Discutați avantajele și dezavantajele fiecărei proceduri de selecție înainte de a lua o decizie.